Nimic elaborat. Niște mezze stropite cu Fetească Regală de la Negrini (balerina, pentru consumatori) și Fetească Neagră de la Oprișor. Apero a fost scotch Grant cu gheață.
Vă descriu asta și pentru că azi dimineață am alergat semi-maratonul. De fapt un pic mai mult pentru că am parcat la noi, la camera de comerț și până m-am echipat, până m-am dat cu protecție solară, mai era vreun sfert de oră până la start. Am băgat o gonetă până la Casa Poporului, am intrat în țarc și când să-mi trag și eu răsuflarea toată lumea a început să alerge aplaudând.
Ceva nu prea mergea cu mine, instalația nu se punea în mișcare și am avut senzația că toată lumea mă depășește. Dar am luat-o metodic, un pas după celălalt - you know the drill. Sunt grozav la strâns din dinți și tras la greu. Se vede că a fost semi-maratonul Bucureștilor - căldură mare monșer - la punctele de „adăpare” beam o gură, două și restul direct în cap. Pe la Operă au apărut mama și sora-mea, care m-au așteptat și la finish. Abia pe la kilometrul 12 am intrat în zonă, alergând decontractat și fără efort, mai ales prin contrast cu cei depășiți, un mic stalingrad al strategiei proaste și euforiei premature în cursă. Cred că puteam forța un pic dar nu am vrut să stric armonia regăsită cu ficații mei. La finish am tras un sprint de zile mari pentru fotografii și nu am fost atent la cronometrul oficial. După medalie, scos cip-ul și pupături mi-am adus aminte si arăta 2 ore 23 minute. Cât a fost vom vedea zilele următoare, când se afișează timpii oficiali.
Update
Au iesit timpii oficiali. 2 ore 22 minute. Trebuie sa slabesc...
Acum un pic de odihnă până mâine când plecăm cu mașina către Nuremberg unde vom fi nași de cununie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu